Raportul inițial 2016 în cadrul petiției publice din 2015

Cronologia reacțiilor și evoluțiilor publice privind relansarea Aeroportului Internațional Bălți-Leadoveni în 2016

Aici sunt rezumate separat reacțiile, declarațiile ministeriale, relatările de presă și evoluțiile publice ulterioare raportului civic din 14 iunie 2016 comunicat Comisiei Europene și MTID.

Context cronologic anterior raportului: septembrie–decembrie 2015

• 14 septembrie 2015 — sursele contemporane care reproduc comunicatul MTID consemnează sistarea activității Aeroportului Internațional Bălți-Leadoveni „în legătură cu retragerea licenței de activitate conform demersului” lui Mircea Maleca, directorul Autorității Aeronautice Civile. Aceleași surse descriu separat aeroportul ca fiind într-o stare nesatisfăcătoare, cu infrastructură uzată și degradată și cu un număr redus de zboruri. În lipsa actului AAC original publicat online, aceste constatări nu sunt prezentate aici ca temeiurile juridice dovedite ale retragerii. [8] [9] [10] / Totodată aici sunt reamintite a) cursa charter Bălți-Timișoara din 2012 [16] care arată posibilitatea exploatării Aeroportului Internațional Bălți și b) mențiuni de verificare a facilităților de bagaje și servicii pasageri la Aeroportul Internațional Bălți în Planul de activitate al AAC pentru 2013 (link pe pagina de start) ceea ce tot arată că exploatarea Aeroportului Internațional Bălți pentru curse regulate a fost posibilă.
  
• 13 decembrie 2015 — este lansată online petiția pentru redeschiderea aeroportului; această dată precedă apariția publică a proiectului Militzer & Münch.
  
• 22 decembrie 2015 — Moldpres anunță pentru ora 11:00 la INFOTAG conferința de presă „Un nou aeroport internațional poate fi construit în R. Moldova de către Holdingul Elvețian Militzer&Munch”. În aceeași zi, la ora 13:06, PRO TV publică relatarea despre intenția companiei elvețiene de a solicita concesionarea aeroportului pentru 49 de ani și despre investiția propusă. Aceasta este cea mai timpurie apariție de presă datată exact identificată în cercetarea online efectuată pentru această actualizare. [11] [12]. Conferința de presă a reprezentantului investitorilor a avut loc la 22 decembrie 2015, iar Chirinciuc a comentat proiectul la 31 decembrie 2015. [11] [12] [13]
  
• 24–26 decembrie 2015 — Timpul și #diez, citând poziția MTID, reiau atât informația privind sistarea activității din 14 septembrie, cât și proiectul investitorilor elvețieni anunțat la 22 decembrie. [8] [9]
  
• 31 decembrie 2015 — ministrul Iurie Chirinciuc publică pe blogul său articolul „Despre cheltuieli nejustificate, timp și reactivarea Aeroportului Internațional Bălți-Leadoveni”. El confirmă că presa mediatizase deja intenția Militzer & Münch, descrie investiția propusă, situația aeroportului, sistarea din 14.09.2015, cele trei opțiuni de reactivare (arendă, PPP, concesiune) și necesitatea unui aeroport de rezervă. [13]
  
• 4–5 ianuarie 2016 — presa reia articolul lui Chirinciuc și declarațiile sale privind concesionarea, costurile, aeroportul de rezervă și faptul că o decizie definitivă urma să aparțină unui guvern plenipotențiar. [14] [15]
  

Iunie–iulie 2016 (și 2017) — proiectul rămâne în discuția publică

• După comunicarea Comisiei Europene și MTID raportului civic întocmit în cadrul petiției publice, inițiativa, raportul și conceptele privind dezvoltarea aeroportului continuă să circule în spațiul public. Sursele online identificate ulterior în august documentează această continuitate și le prezintă împreună în contextul dezbaterii privind reabilitarea Bălți-Leadoveni. [1] [4] [5]
  
• În acest context este prezentat și proiectul arhitectural realizat de Dumitru Negrei. #diez arată explicit că schița proiectului era inclusă într-o petiție virtuală pentru readucerea aeroportului în stare funcțională. [4]
  
• Din punct de vedere documentar, proiectul arhitectural trebuie diferențiat de raportul civic din 14 iunie: primul este un concept vizual/arhitectural de dezvoltare, iar raportul este un material de cercetare civică și material preliminar pentru o viitoare evaluare profesionistă. Al doilea proiect arhitectural al lui Denis Caunov apare în 2017, Universitatea Tehnică a Moldovei, Facultatea Urbanism și Arhitectură, 2017. Proiectul nr. 056 a fost prezentat în selecția European Architectural Medals – Best Diploma Projects 2017.
  

9 august 2016 — Ministerul anunță studiul de prefezabilitate

• Sputnik Moldova relatează, pe baza raportului de activitate al ministrului Iurie Chirinciuc, că până la sfârșitul anului 2016 Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor intenționa să demareze un studiu de prefezabilitate privind reabilitarea Aeroportului Internațional Bălți-Leadoveni. [1]
  
• În aceeași formulare oficială, aeroportul este prezentat ca infrastructură care „trebuie să devină un al doilea aeroport național de pasageri”. [1]
  

9–10 august 2016 — studiul, modelele de administrare și costurile

• Capital Market/InfoMarket relatează intenția Ministerului de a elabora studiul de fezabilitate și consemnează trei variante distincte pentru reluarea activității și modernizarea aeroportului: [2] [3] arendă, modernizare în cadrul unui parteneriat public-privat, concesiune.
• Iurie Chirinciuc prezintă concesiunea drept soluția pe care o considera, din perspectivă economică, mai potrivită decât continuarea întreținerii aeroportului în condițiile activității reduse. [2] [3]
  
• În același context sunt invocate cheltuielile Î.S. Moldaeroservice și ale subdiviziunii Bălți a MoldATSA: aproximativ 17,4 milioane lei în perioada 2013–2015, potrivit relatărilor care reproduc datele ministrului. [2] [3]
  

August 2016 — necesitatea unui al doilea aeroport național și a unui aeroport de rezervă

• Obiectivul declarat de Chirinciuc era ca Bălți-Leadoveni să devină „al doilea aeroport național de pasageri”. Formularea este reprodusă de mai multe surse ale perioadei. [1] [2] [4]
  
• Separat, ministrul invocă lipsa unui aeroport de rezervă pe teritoriul Republicii Moldova și arată că alternativele apropiate se aflau la Iași și București, respectiv Kiev și Odesa. [2] [3]
  
• În această argumentație, Bălți-Leadoveni este prezentat nu doar ca infrastructură regională pentru nordul țării, ci și ca infrastructură cu o funcție națională de rezervă. Această ultimă formulare este o sinteză a argumentelor relatate în surse.
  
• Capital Market/InfoMarket consemnează interesul holdingului elvețian Militzer & Münch (M&M), care își anunțase disponibilitatea de a prelua aeroportul Bălți-Leadoveni în concesiune. [2]
  
• Pentru prima etapă era indicată o investiție de aproximativ 30 milioane euro. [2]
  
• Lucrările menționate includeau construirea unui nou terminal pentru pasageri, depozite pentru mărfuri, modernizarea și extinderea pistei, cu obiectivul de a permite deservirea unor aeronave din familiile Embraer, Airbus și Boeing. [2]
  
• Pentru etapa a doua erau estimate investiții suplimentare de aproximativ 10–15 milioane euro. [2]
  
• #diez, într-un articol din 15 august, amintește de asemenea scrisoarea de intenție depusă la sfârșitul anului 2015 de reprezentanții unei companii elvețiene pentru concesionarea aeroportului pe 49 de ani și menționează o investiție inițială de cel puțin 30 milioane euro. [4]
  

15–16 august 2016 — inițiativa este prezentată într-un context public comun

• #diez publică la 15 august un material despre reabilitarea aeroportului, reia anunțul studiului de prefezabilitate și obiectivul celui de-al doilea aeroport național de pasageri și prezintă fotografii ale aeroportului și proiectul arhitectural asociat petiției virtuale. [4]
  
• BTV publică la 16 august un material în care reia intenția Ministerului de a demara studiul de prefezabilitate și obiectivul celui de-al doilea aeroport național de pasageri. BTV precizează că schița de proiect apărută online se afla într-o petiție virtuală semnată de persoane care cereau ca Bălți-Leadoveni să redevină funcțional. [5]
  
• Aceste două publicații sunt relevante pentru arhivă deoarece documentează că, la mijlocul lunii august 2016, petiția, conceptul arhitectural și studiul anunțat de Minister erau prezentate public în același context general privind viitorul aeroportului. [4] [5]
  

21 august 2016 — declarația privind studiul de fezabilitate și finanțarea

• În reportajul PRO TV despre proiectul de renovare a aeroportului, Iurie Chirinciuc folosește formularea „studiul de fezabilitate” și afirmă că efectuarea acestuia ar necesita „câteva milioane”. [6]
  
• Ministrul afirmă, de asemenea, că în lipsa sprijinului Comisiei Europene vor fi căutate resurse interne pentru efectuarea studiului. [6]
  
• Această declarație este relevantă deoarece arată că studiul era prezentat public ca demers ce urma să fie realizat chiar și în ipoteza în care finanțarea europeană nu ar fi fost obținută. [6]
  

23 august 2016 — aeroportul apare în discuțiile privind investițiile străine

• În relatările privind întrevederile cu reprezentanți ai mediului de afaceri chinez este menționată dezvoltarea aeroportului din Bălți pentru transport de pasageri, în timp ce Aeroportul Internațional Mărculești este menționat pentru un hub cargo. [7]
  
• În consecință, în august 2016 Bălți-Leadoveni apare nu numai în contextul studiului anunțat de Minister și al interesului Militzer & Münch, ci și în discuții mai largi privind atragerea investițiilor străine în infrastructura Republicii Moldova. [7]
  

Succesiunea documentară: 14 septembrie 2015 → august 2016

• 14 septembrie 2015 — activitatea AIBL este consemnată ca sistată în legătură cu retragerea licenței de activitate, conform demersului directorului AAC Mircea Maleca. [8] [9] [10]
  
• 13 decembrie 2015 — este lansată petiția online pentru redeschiderea aeroportului.
  
• 22 decembrie 2015 — are loc conferința de presă privind proiectul Militzer & Münch; PRO TV publică în aceeași zi detaliile privind concesiunea pe 49 de ani și investiția propusă. [11] [12]
  
• 31 decembrie 2015 — Iurie Chirinciuc publică analiza sa privind reactivarea AIBL, proiectul Militzer & Münch, sistarea activității, cele trei modele de reactivare și aeroportul de rezervă. [13]
  
• 14 iunie 2016 — inițiativa civică comunică raportul de 86 de pagini ca material preliminar pentru pregătirea unui viitor studiu profesionist de fezabilitate.
  
• 9 august 2016 — Iurie Chirinciuc anunță intenția de a începe până la sfârșitul anului un studiu de prefezabilitate privind reabilitarea Bălți-Leadoveni. [1]
  
• 9–10 august 2016 — presa relatează și despre un „studiu de fezabilitate”; sunt prezentate modelele de arendă, PPP și concesiune, costurile suportate de întreprinderile de stat și interesul Militzer & Münch. [2] [3]
  
• August 2016 — Bălți-Leadoveni este prezentat drept viitorul „al doilea aeroport național de pasageri”, iar ministrul invocă și necesitatea unui aeroport de rezervă în Republica Moldova. [1] [2] [3]
  
• 15–16 august 2016 — #diez și BTV plasează petiția, proiectul arhitectural și studiul anunțat de Minister în același context public privind reabilitarea aeroportului. [4] [5]
  
• 21 august 2016 — Chirinciuc vorbește explicit despre „studiul de fezabilitate”, despre costul acestuia și despre posibilitatea finanțării europene sau, alternativ, din resurse interne. [6]
  
• 23 august 2016 — dezvoltarea aeroportului Bălți pentru transportul de pasageri este menționată și în contextul discuțiilor cu investitori chinezi. [7]